NLP Trainer
NLP Coach
Psiholog Laura Maria Lupaşcu
Newsletter:
Centrul psihologic Senex este
o asociaţie nonprofit care a
fost înfiinţată pentru a veni în
sprijinul promovării sănătăţii şi
creşterii calităţii vieţii prin
programe complexe de
dezvoltare personală
şi profesională.
Cat de mult influenteaza atasamentul fata de
mama relatia de cuplu?
John Bowlby, specialist in psihanaliza copilului, a incercat sa raspunda la diverse intrebari
legate de oameni, felul in care se indragostesc si relatiile pe care le au:
Care sunt motivele pentru care unii oameni se indragostesc foarte usor si au relatii intime
extrem de satisfacatoare?
De ce unele persoane evita sa se indragosteasca si sa aiba o relatie intima?
De ce alte persoane se chinuie sa intalneasca femeia/barbatul potrivit/a cu care sa aiba o
relatie plina de traire si sens si nu o gasesc?
Teoria atasamentului a lui Bowlby aduce in prim plan experientele din copilarie ale indivizilor si
anume atasamentul fata de mama lor. Desi atasamentul este innascut, felul in care acesta se
manifesta depinde de relatia copilului cu mama sa (sau persoana care are grija de el). Astfel,
bebelusii au nevoie sa simta siguranta si incredere vis a vis de persoana care ii ingrijeste, unii dintre
ei putand suferi ingrozitor daca sunt despartiti de aceasta, chiar si pentru perioade scurte.
Premisele principale ale teoriei atasamentului (John Bowlby apud Ayala Malach Pines, 2011):
•
Experientele timpurii ale copilului, sau modelele de lucru internalizate vis a vis de relatia cu
mama sunt esentiale, acestea determinand atitudinea si comportamentul fata de indragostire
si relatii intime ale viitorului adult.
•
Pe baza acestor experiente, indivizii ajung sa considere ca merita sau nu sa fie iubiti si ca
ceilalti pot sau nu sa le ofere ajutor sau dragoste.
•
Aceste experiente modelelaza tipurile de relatii pe care indivizii le vor avea pe parcursul vietii,
si mai ales felul in care persoanele vor interpreta aceste relatii.
Studenta lui Bowlby, Mary Ainsworth a realizat o studiu, observand 76 de copii mici si felul in
care mamele lor raspundeau la nevoile acestora (hranire, plans, mangaiere, contactul vizual si
zambet). Aceasta a vrut sa observe si felul in reactioneaza copiii la separarea de mama. Intr-o
camera cu jucarii a adus mama si copilul; un asistent de cercetare cu o atitudine prietenoasa ii arata
copilului jucariile, lasandu-l sa se joace cu acestea. Apoi mama iesea din incapere in 3 intervale, de
fiecare data timp de 3 minute. In doua dintre intervale, asistentul ramanea in camera, iar in al treilea
iesea si el, copilul ramanand singur. Ainswoth a constatat ca bebelusii se comportau diferit la
separarea de mama si revenirea acesteia, in functie de 3 tipare:
1.
Cei cu atasament de tip sigur (doua treimi din cazuri) vroiau sa exploreze camera
independent de mama lor, dar se uitau si dupa aceasta, pentru a vedea daca e acolo. Cand
au fost separati de aceasta au plans, dar la revenirea mamei, s-au bucurat si si-au intins
mainile pentru a fi luati in brate si mangaiati.
pagina urmatoare
1/4
© 2011-2012 Laura Lupascu. Drepturile sunt rezervate
Realizat de CREATIVE ST-ART DESIGN
Termeni si conditii
Andreea Gruitoiu