|
Vocea lui Erickson in Programarea Neurolingvistica
Una dintre principalele surse de inspiratie ale Programarii Neurolingvistice a fost pentru fondatorii acesteia, personalitatea si opera celui care a revolutionat paradigma si practica hipnoterapiei – Milton Erickon.
Psihiatru neortodox, medic de familie agreabil, psihoterapeut strategic creativ si hipnoterapeut ilustru, Milton Erickson a devenit celebru datorita capacitatii sale unice de a comunica simultan pe cele doua planuri - constient si subconstient - si de a provoca in acest mod aparitia unor reasocieri la nivel subconstient, avand drept rezultat generarea de noi pattern-uri si comportamente pozitive. Modelul special de comunicare, prin limbaj, pe care el l-a folosit a devenit cunoscut in NLP sub denumirea de "modelul Milton".
Modelul Milton se bazeaza pe limbajul folosit cu scopul de a trece dincolo de cuvinte pentru a accesa stari resursa, slabind cenzura ratiunii critice si provocand modificarile pozitive dorite. Aceste interventii au loc in stare de relaxare, pornind de la premisa ca experimentam zilnic starea de transa in momentele de relaxare si disociere profunde, in momentele in care suntem confuzi sau surprinsi.
In trecut, in practica hipnozei, rolul clientului era unul pasiv, psihoterapeutul detinea in mare masura controlul procesului terapeutic si directiona autoritar atentia si psihicul persoanei aflata in stare de transa. Aceste practici au creat de-a lungul timpului o serie de superstitii si mituri legate de hipnoza si de conditia clientului care se angajeaza intr-un asemenea proces marcat de ocultism.
Aportul deosebit a lui Milton Erickson este acela ca a demitizat hipnoterapia si a creat noi cai de tratament, existamd o prezent metoda de psihoterapie care ii poarta numele- Hipnoterapia Ericksoniana, recunoscuta pe plan mondial ca una dintre modalitatile cele mai puternice de schimbare psihoterapeutica.
Principiile care au cladit modul de interventie terapeutica au fost sintetizate de catre discipolii lui Erickson si multe dintre ele se regasesc in presupozitiile NLP:
-
fiecare om isi creeaza un fel de harta interioara (grila), prin intermediul careia abordeaza (filtreaza) datele experientelor de viata
-
fiecare om este cel mai in masura sa faca, in fiecare moment al existentei, cea mai buna alegere pentru el insusi
-
terapeutul trebuie sa accepte si sa ia in considerare toate mesajele venite de la clientul sau
-
terapeutul trebuie sa-l ajute pe client sa aleaga, si nu sa aleaga in locul acestuia
-
fiecare om are toate resursele necesare schimbarii, si acestea pot fi identificate in istoria sa personala
-
modelele sau teoriile utilizate vizavi de o persoana (elaborate de catre terapeut sau de catre persoana insasi) nu reprezinta persoana ca atare
-
fiecare persoana trebuie abordata din perspectiva propriului sau model despre lume
-
o persoana nu poate sa nu comunice (chiar daca o face numai non-verbal)
persoana cea mai flexibila si cu cele mai multe posibilitati de alegere va fi elementul cheie in cadrul sistemului de relatii umane dat.
Prin demitizarea lipsei de control a clientului in timpul transei, Erickson devine maestrul crearii acelor cai de accesare a subconstientului in conversatii directionare prin metafore si anecdote, povestiri si expresii lingvistice ascunse, prin confuzie si surpriza, cu scopul de a « proteja » si totodata de a « sparge » mecanismele de aparare ale clientilor.
Erickson a spus o multime de povesti multor clienti. Asa acum afirma despre tratamentul oferit unei tinere anorexice, “ Tratamentul meu pentru Barbie a fost sa ii spun povestiri scurte, metafore, povesti cu suspans, povesti care intriga, povesti care plictisesc. I-am spus tot felul de povesti, povestioare” (Zeig, 1980). El a ilustrat experiente pe care dorea ca clientii lui sa si le aminteasca in timp ce atentia le era captata de aspectele dramatice ale liniei de actiune din povestea despre altcineva, protejand astfel imaginea de sine a clientilor. Totodata, acestia aveau libertatea sa-si creezeprpriul talc prin proietie si chiar sa aiba invataturi care ar fi fost prea dureroase ca sa fie tolerate de mintea constienta printr-un indemn sau sugestie directa. Pana la urma, tot ceea ce psihoterapeutul relata era “doar o poveste”. Astfel o metafora poate fi considerata un cadru modificat prin care clientul are posibilitatea sa aiba experiente noi, fara aparea rezistente din partea clientului.
Programarea Neurolingvistica preia aceasta subtilitate a abordarii si principiile comunicarii indirecte. Modelul Milton se bazeaza pe crearea unui raport foarte bun, pe utilizarea in limbaj a omisiunilor, distorsiunilor si deletiilor, creand iluzia alternativelor, provacand prin confuzie mentala insight-uri si apeland la metafore, analogii si povestiri in vederea realizarii unei interventii ecologice si eficiente.
In final, sa lasam ca acest mesaj al celebrului hipnoterapeut sa ne invadeze cunoasterea :
« SUNT LUCRURI PE CARE LE STTI, DAR NU STITI CA LE STITI, CAND VETI STI LUCRURILE PE CARE NU STITI CA LE STITI VA VETI VINDECA ».
Spune despre aceasta pagina prietenilor tai.  |
Articole 
